Adevărul despre suplimentele cu vitamina B6 și de ce pot face mai mult rău

Un tipar care se repetă

Cineva începe un complex de vitamine B pentru oboseală sau pentru furnicături în mâini. După câteva săptămâni, furnicăturile nu au dispărut — s-au înrăutățit. Apar amețeli, o senzație de instabilitate la mers, uneori dureri de cap. Analizele arată o vitamină B6 peste limita superioară, iar simptomele seamănă izbitor cu cele ale unui deficit de B6.

Nu este o coincidență și nu este ceva rar. Este una dintre cele mai frecvente capcane ale suplimentării pe cont propriu.

De ce avem nevoie de B6

Vitamina B6 nu este o singură moleculă, ci un grup de compuși înrudiți. Forma activă din organism — cea pe care enzimele o folosesc efectiv — este piridoxal 5′-fosfat (PLP).

PLP este cofactor pentru peste 140 de reacții enzimatice: sinteza neurotransmițătorilor (serotonină, dopamină, GABA), metabolismul aminoacizilor, producerea hemoglobinei, reglarea homocisteinei. Un deficit real are consecințe serioase, așa că impulsul de a suplimenta este de înțeles.

Problema nu este suplimentarea în sine. Sunt două lucruri separate care merg prost.

Problema 1: forma sintetică și conversia care se blochează

Majoritatea suplimentelor de pe piață — inclusiv aproape toate complexele de vitamine B ieftine — conțin piridoxină hidroclorid (piridoxină HCl). Este o formă sintetică, stabilă și foarte ieftină de produs.

Piridoxina HCl nu este utilizabilă direct. Organismul trebuie să o convertească în PLP printr-un proces în doi pași: fosforilare cu ajutorul piridoxal-kinazei, apoi oxidare prin piridoxin-5′-fosfat oxidază (PNPO). Ambii pași depind de alte lucruri care trebuie să funcționeze — zinc, riboflavină (B2) ca precursor al FMN, o funcție hepatică bună.

La unii oameni această conversie este lentă. Cauzele sunt variate: variante genetice ale enzimei PNPO, deficit de riboflavină sau de zinc, afectare hepatică, inflamație cronică, sau pur și simplu o doză atât de mare încât depășește capacitatea enzimatică disponibilă.

Ce urmează este partea contraintuitivă.

Paradoxul: exces în sânge, deficit în celulă

Când piridoxina neconvertită se acumulează în sânge, ea nu rămâne inertă. Studiile indică faptul că piridoxina liberă inhibă competitiv PLP la nivelul enzimelor dependente de B6 — se leagă în locul formei active, fără să facă treaba acesteia.

Rezultatul: organismul are B6 în exces la analize și, în același timp, funcționează ca și cum ar avea deficit. Este motivul pentru care simptomele toxicității cu B6 seamănă atât de bine cu cele ale carenței, iar creșterea dozei „pentru că tot mai am simptome” înrăutățește exact ceea ce încerca să rezolve.

Manifestările documentate ale excesului de piridoxină sunt în principal neurologice:

• furnicături, amorțeli sau senzație de arsură în mâini și picioare (parestezii)
• neuropatie periferică senzitivă, uneori cu instalare insidioasă
• probleme de echilibru și de coordonare (ataxie), instabilitate la mers
• amețeli
• dureri de cap
• oboseală
• sensibilitate cutanată sau leziuni la nivelul pielii

Neuropatia indusă de piridoxină este, în majoritatea cazurilor, reversibilă la oprirea suplimentului, dar recuperarea poate dura luni de zile, iar în formele severe sau prelungite poate rămâne incompletă.

Problema 2: cât de ușor se ajunge la supradozare

B6 este unul dintre nutrienții cu care se depășește cel mai ușor limita, din trei motive care se adună.

Dozele din suplimente sunt disproporționate. Necesarul zilnic pentru un adult este de aproximativ 1,3–1,7 mg pe zi. Limita superioară tolerabilă folosită în mod curent pentru adulți este de 100 mg pe zi, iar autoritatea europeană pentru siguranța alimentară a propus un prag considerabil mai mic, de circa 12 mg pe zi. Multe complexe de vitamine B conțin 50 mg sau 100 mg per capsulă — de zeci de ori peste necesar.

Se acumulează din surse multiple. Un complex B, o băutură energizantă, o pudră proteică vitaminizată și un supliment „pentru energie” pot conține fiecare B6. Nimeni nu adună etichetele.

Efectul este cumulativ în timp. Toxicitatea cu B6 nu apare după o capsulă. Apare după luni de aport constant peste necesar, ceea ce face legătura cu suplimentul greu de sesizat — simptomele par să vină „de nicăieri”, iar suplimentul este ultimul suspect, tocmai pentru că se ia „de mult și nu a fost nicio problemă”.

Ce se poate face concret

Citește eticheta, nu doar numele produsului. Caută rândul cu B6 și verifică două lucruri: forma (piridoxină HCl sau P5P) și cantitatea în mg. Adună apoi toate sursele pe care le iei.

Preferă forma activă, dacă suplimentarea chiar este necesară. P5P (piridoxal 5′-fosfat) este deja forma biodisponibilă și nu mai are nevoie de conversie. Este mai scumpă și mai greu de găsit, dar ocolește exact pasul care se blochează. Nu este însă o soluție de doză liberă — excesul rămâne exces.

Ia-ți B6-ul din mâncare, când se poate. Carnea, peștele, organele, ouăle, cartofii, bananele și leguminoasele acoperă necesarul fără risc de supradozare. Din alimente nu s-a documentat toxicitate cu B6.

Verifică prin analize, nu prin senzații. Nivelul de PLP seric este testul uzual. Dacă iei deja un supliment cu B6 și ai furnicături sau amețeli, discută cu medicul înainte de a schimba ceva — mai ales dacă simptomele sunt neurologice, pentru că merită excluse și alte cauze.

Ce merită reținut

Un supliment nu este automat inofensiv pentru că se vinde fără rețetă și pentru că substanța din el este o vitamină. La B6, forma contează la fel de mult ca doza, iar cele două probleme — forma greu convertibilă și cantitatea mult peste necesar — apar de obicei împreună, în același produs.

Mai mult nu înseamnă mai bine. La vitamina B6, mai mult poate însemna exact simptomul pe care încercai să îl rezolvi.

Referințe

• Schaumburg H, Kaplan J, Windebank A, et al. „Sensory neuropathy from pyridoxine abuse: a new megavitamin syndrome." New England Journal of Medicine, 1983;309(8):445-448. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/6308447/
• Vrolijk MF, Opperhuizen A, Jansen EHJM, et al. „The vitamin B6 paradox: supplementation with high concentrations of pyridoxine leads to decreased vitamin B6 function." Toxicology in Vitro, 2017;44:206-212.
• Hemminger A, Wills BK. „Vitamin B6 Toxicity." StatPearls, 2023. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK554500/
• Ghavanini AA, Kimpinski K. „Revisiting the evidence for neuropathy caused by pyridoxine deficiency and excess." Journal of Clinical Neuromuscular Disease, 2014;16(1):25-31. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25137514/
• MedLink Neurology. „Pyridoxine deficiency and toxicity." https://www.medlink.com/articles/pyridoxine-deficiency-and-toxicity
• EFSA Panel on Nutrition, Novel Foods and Food Allergens. „Scientific opinion on the tolerable upper intake level for vitamin B6." EFSA Journal, 2023;21(5):8006.
• Institute of Medicine. Dietary Reference Intakes for Thiamin, Riboflavin, Niacin, Vitamin B6, Folate, Vitamin B12, Pantothenic Acid, Biotin, and Choline. National Academies Press, 1998.